Vineri, 4 mai 2018, de la ora 16.00, în Sala „Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, va avea loc ce-a de-a XV-a ediţie a Galei Premiilor Ziarului de Iași, în cadrul căreia istoricii Cristina Preutu, autorul volumului Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), și Sorin Grigoruță, autorul volumului Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), vor primi Premiul Ziarului de Iași pentru Debut 2018, potrivit cotidianului ieșean.
Ambele volume premiate au fost publicate în anul 2017 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în colecția Historica.
Premiul Ziarului de Iaşi pentru Debut recompensează cele mai semnificative debuturi editoriale ieşene din sfera cultural-ştiinţifică şi literară ale anului precedent.

Juriul care a decis cine vor fi câştigătorii din acest an este format din criticul Alexandru Călinescu, în calitate de preşedinte, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Doris Mironescu şi Antonio Patraş.

Referitor la importanța acestui premiu, cei doi istorici au făcut următoarele declarații:
Vestea primirii acestui premiu m-a surprins în mod plăcut și sunt onorată să-l accept. Mulțumesc juriului pentru această apreciere care, cu siguranță, îmi dă un impuls important în a continua cu și mai multă dăruire cercetarea istoriei contemporane. Cartea reprezintă rodul cercetării din cadrul școlii doctorale, prin urmare țin să mulțumesc profesorului coordonator și celorlalți profesori, colegi și prieteni care m-au susținut și m-au încurajat pe acest drum al cunoașterii și înțelegerii semnificațiilor multiple ale regimurilor comuniste. Îmi doresc ca această carte să aducă cititorilor măcar un răspuns un plus cu privire la ceea ce a însemnat regimul comunist în România. (lect.univ.dr. Cristina Preutu).

Primirea acestui premiu mă surprinde, mă bucură și, mai presus de toate, mă onorează. Surprinderea vine de la alegerea juriului, care a decis să premieze o carte al cărei subiect poate părea, la o primă vedere, mărunt, iar pe alocuri nu tocmai „vesel”. Bucuria constă în faptul că, la mai bine de un deceniu de la inițierea acestei cercetări, primesc o nouă confirmare că alegerea făcută atunci a fost una inspirată, iar roadele muncii încep se vadă. Nu-mi rămâne decât să mulțumesc juriului și organizatorilor pentru acest premiu, precum și celor care, în deceniul tocmai amintit, au făcut posibilă desfășurarea cercetării, iar mai apoi apariția cărții. (cercet.șt. III Sorin Grigoruță).

Lucrarea Cristinei Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), abordează problema propagandei comuniste în intervalul specificat, abordând dimensiunea instituțională, a actorilor propagandei, tehnicilor și canalelor de difuzare. În istoriografie această temă a fost abordată tangențial, de aceea, subiectul în sine reprezintă o noutate în spațiul istoriografic. Problematica propusă este cu atât mai interesantă și inițiază perspective de analiză novatoare, cu cât contextul politic al perioadei a constituit un fapt inedit pentru istoria comunismului românesc, dar și în evoluția comunismului în Europa Centrală și de Est.

Volumul publicat de Sorin Grigoruță, Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), oferă o perspectivă asupra modului în care societatea românească premodernă a construit înţelegerea bolii şi care au fost formele sale de răspuns. Dacă starea de sănătate era văzută ca un dar primit din „mila lui Dumnezeu”, boala, suferinţa par a avea aceeaşi origine, izvorând de la un Dumnezeu nu doar milostiv, ci mai cu seamă drept, care nu lăsa nepedepsite păcatele oamenilor. Această idee a căpătat contur mai ales pe fondul marilor epidemii de ciumă ce au afectat Moldova.

Cristina Preutu (n. 1986, Vaslui) este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domeniile sale de interes sunt: istoria comunismului, propaganda în regimurile totalitare, istoria televiziunii, istoria teatrului. Beneficiară a unor stagii de cercetare și burse în străinătate, la „Centre d’études des mondes russe, caucasien et centre-européen” sau Pole INALCO, din Paris, autoarea a publicat mai multe studii în reviste de specialitate, volume de studii și enciclopedii, precum: „Teatralizarea prezentului. Dramaturgie și propagandă în anii 1965-1989”, în Istoria Recentă Altfel. Perspective Culturale, (Andi Mihalache, Adrian Cioflancă, coord., Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2013); „Strategii politice cu privire la introducerea televiziunii în culori în România comunistă”, în Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenepol, LII, 2015, Editura Academiei Române; „Propagandist”, în Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. III, (Octavian Roske, coord., Editura Academiei Române, 2016).

Sorin Grigoruță (n. 1985, Dorohoi) este cercetător științific III la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, fiind membru în cadrul programului de editare a colecţiei naţionale de izvoare Documenta Romaniae Historica; autor al mai multor studii publicate în reviste de specialitate și volume colective. Domenii de interes: editarea documentelor medievale şi premoderne, istoria medicinii, istorie socială.

Distincția acordată istoricilor ieșeni îi înscrie în seria autorilor ale căror debuturi editoriale sub auspiciile Editurii Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iași au fost apreciate, de-a lungul timpului, de juriul care desemnează Premiile “Ziarului de Iaşi” și a căror valoare a fost confirmată de carierele academice urmate și de cărțile publicate ulterior.
Dintre aceste lucrări premiate pentru debut de Ziarul de Iași amintim volumele De la „Manifest…” la „Adio, Europa!”, de Gabriela Gavril şi I.D. Sârbu – de veghe în noaptea totalitară, de Antonio Patraş (2004), Matei Vişniec, un optzecist atipic, de Bogdan Creţu (2006), Paratextul. Poetica discursului liminar în comunicarea artistică, de Valeriu P. Stancu (2007), Aspecte ale alterităţii în drama istorică, de Ana Maria Ştefan. (2008), Pragmatismul şi «sfârşitul» metafizicii, de Ana-Maria (2010), Hermeneutică şi discontinuitate, de Corneliu Bâlbă (2012), Reprezentările Diavolului în imaginarul literar românesc, de Mircea Păduraru (2013), Nicolae Petrescu-Comnen – Diplomat de Adrian Viţalaru, De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii și colecționari în România celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, de Alexandru Istrate (2016) sau Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic, de Mihai-Bogdan Atanasiu (2017).