În intervalul 2-5 noiembrie 2017, în sala Ferdinand a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a avut loc conferința internațională Identități etno-confesionale și reprezentări ale Celuilalt în spațiul est european: între stereotip și voința de a cunoaște. Conferința reprezintă un proiect al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, realizat în parteneriat cu Facultatea de Istorie, Filozofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați și cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Director de proiect este lector doctor Cristina Preutu de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

La conferință au participat peste 60 de profesori universitari și cercetători din țară și din străinătate. La deschiderea conferinței a luat cuvântul și secretarul de stat Ovidiu Iane, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Instituțiile din țară reprezentate au fost: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, filiala Iaşi; Facultatea de Istorie și Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; Departamentul de Cercetare Interdisciplinar-domeniul socio-uman al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; Facultatea de Istorie, Filozofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați; Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava; Universitatea „Ovidius” Constanța; Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale, Academia Română; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din București; Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, filiala Iași a Academiei Române; Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; Facultatea de Științe Politice, Universitatea București.

Din Republica Moldova și Ucraina au participat profesori și cercetători de la următoarele instituții: Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău; Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” din Chișinău; Universitatea „B.P. Hașdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; Universitatea Națională „I.I. Mechnikov” din Odessa; Universitatea de Stat din Izmail; Foreign Policy Council‚ Ukrainian Prism’ Kiev; Petro Mohyla Black Sea National University, The Department of International Relations and Foreign Policy Institute of History of Ukraine of the National Academy of Sciences of Ukraine, Kiev).

Printre temele majore de discuție s-au numărat: Studiul problemei identității. Între știință, imaginar și imaginație; Multiplele identități ale Bucovinei; Realități etno-confesionale în Balcani; Românii și ucrainenii: o relație complicată; Basarabia în veacul al XIX-lea. Aspecte identitare. Dintre subiectele abordate de către invitați amintim „Construcţii identitare în spaţiul est-carpatic: istorie şi contemporaneitate”, prezentată de prof. dr. Ion Eremia, decanul Facultății de Istorie și Filozofie, al Universității de Stat din Chișinău; Ortodoxie și comunism. O analiză comparată: Bisericile ortodoxe din România și din U.R.S.S. în perioada 1948-1953, prezentată de dr. Dorin-Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române; Politica etno-confesională a regimului totalitar în Ucraina la mijlocul anilor 40, prezentată de prof. dr. Olexandr Lysenko, director al Institutului de Istorie a Ucrainei, din cadrul Academiei Naționale de Științe din Kiev; Ucraineni și ale grupuri etnice în sudul Basarabiei în prima jumătate a secolului al XIX-lea, prezentată de prof. dr. Lilia Tsyganenko, prorector al Universității de Stat din Izmail; Partide politice şi gazete maghiare în primii ani ai României interbelice, prezentat de prof. dr. Lucian Leuștean de la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Profesorul Gheorghe Iacob, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a precizat în expunerea sa din timpul conferinței că lumea se confruntă cu mai multe crize care au efecte de lungă durată în relațiile internaționale: „o primă criză ar fi cea din Iugoslavia și Kosovo care au creat un precedent în diplomație, o a doua care a amplificat lucrurile și care se amplifică și astăzi, se referă la criza economică, și în al treilea rând crizele din Georgia și Ucraina, care ne-au întors practic la războiul din 1914, ne-au întors la o logică a confruntărilor de dinainte de Primul Război Mondial”.

Taras Vintskovskyi, profesor al Facultății de Istorie de la Universitatea Națională „I.I. Mechnikov” din Odessa afirma în expunerea sa că „înțelesul termenului de „Celălalt”, în cazul Odessei revoluționare din 1917-1920 a avut mai multe sensuri și înțelesuri, distingându-se cel puțin 3 direcții: social, etnocultural și ideologic”.

Lidia Pădureac, şeful Catedrei de ştiinţe socio-umane şi asistenţă socială, de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi spunea în intervenția sa că „Republica Moldova nu are un concept clar privind identitatea naţională, fapt care permite crearea unor identităţi false şi mai ales inventarea unor conţinuturi false despre identitate şi caracteristicile acesteia – această situaţie suprapusă unui trecut istoric cu mari controverse în ceea ce priveşte politica etnică a statului, creează cele mai importante probleme în relaţiile dintre grupurile etnice şi populaţia majoritare. Starea de lucruri se agravează şi mai mult din cauza situaţiei confuze privind identitatea etnică a populaţie majoritare”.

Participanții la această conferință și-au manifestat dorința de a face o tradiție din această conferință, titlul acesteia fiind unul care marchează atât episoade istorice, cât și momente de actualitate. Comunicările prezentate vor fi publicate într-un volum al conferinței.