Conferința Perspective in the humanities and social sciences: hinting at interdisciplinarity

Tema ediției a treia: Figuri ale migrației

Iași, România, 19-20 mai 2016

COORDONATOR:

Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România

CADRUL ŞI OBIECTIVELE CONFERINŢEI:

În ultima perioadă, migrația a devenit una dintre cele mai disputate teme atât în mass-media, film și literatură, cât și la nivelul instituțiilor și al politicilor internaționale. Provocările acestui fenomen nu sunt cu totul noi: migrația este un proces trans-istoric, cu implicații la nivel politic, economic, social, religios și cultural. Intensificarea acestor mișcări în lumea contemporană, în special în Europa, face ca fenomenul migrației să fie larg analizat.

Acest interes nu este legat numai de amplificarea și diversificarea migrației umane pe fondul globalizării, liberei circulații, mobilității și externalizării forței de muncă, factori care au favorizat părăsirea în masă a regiunilor subdezvoltate sau a zonelor de conflict. Nomadismul actual, colectiv sau individual, se înscrie într-o paradigmă mai amplă, post-naționalistă, determinată de apariția formațiunilor suprastatale și accentuarea fenomenelor de aculturație. Cercetătorii din domeniul științelor socio-umane au subliniat că lumea contemporană este una „fluidă”, caracterizată de o circulație fără precedent a persoanelor, mărfurilor, capitalului, ideilor, informațiilor etc. Privită din această perspectivă, migrația apare ca un fenomen emblematic pentru epoca noastră. Dincolo de implicațiile ei politice, economice sau sociale, migrația este astăzi văzută și ca un mod de producție culturală.

Odată cu acutizarea fenomenelor globale, precum deteritorializarea și reteritorializarea, cultura nu mai poate fi percepută ca legată de teritoriul național, frontierele politice, omogenitatea etnică sau de un imaginar colectiv unitar. Cu alte cuvinte, nu teritoriile „conțin” cultura: aceasta din urmă este creată și vehiculată nu doar de instituții statale, ci și de grupuri, indivizi și medii într-o permanentă mobilitate. Actualizarea și circulația sensului cultural, transmiterea cunoașterii, a tradiției și a amintirilor colective se realizează astfel în mereu alte contexte temporale și spațiale, la nivelul altor comunități de memorie sau grupuri sociale.

Având în vedere complexitatea lor, ne propunem discutarea fenomenelor migrației dintr-o perspectivă interdisciplinară. Tema conferinței permite, astfel, abordări din domenii diferite, precum: teoria culturii, istorie, geografie și geocritică, sociologie, științele comunicării, lingvistică, literatură și arte. Propunem, orientativ, câteva axe ideatice subiacente temei conferinței. Comunicările vor porni de la aceste sugestii sau pot propune altele noi:

 

MIGRAȚIA ÎN SPAȚIU ȘI TIMP

  • Rute ale migrației pe axele Est-Vest, Vest-Est, Nord-Sud, Sud-Nord: spații reale și ficționale
  • Exilul și migrația din Antichitate până în modernitatea târzie: aspecte politice, economice, sociale, cultural-religioase
  • Migrația elitelor și misiunea națională: activism politic și cultural
  • Fluxuri migratorii în secolul XX. Congruență culturală și politici de integrare
  • Noile diaspore din Europa: dinamica valurilor migratorii în secolul XXI
  • Neutralizarea frontierelor? Granițe politice, lingvistice, sociale și culturale
  • Dezrădăcinare și nomadism: traume individuale și colective

IDEI ȘI CREDINȚE ÎN MIȘCARE

  • Mobilitatea de gen: identitate, alteritate, stereotipuri și paradigme ale schimbării
  • Religie și teritoriu: de la misionarismul timpuriu la războaiele religioase actuale
  • Migrația doctrinară: identitate politică vs volatilitate politică
  • Leadership și politici publice: educație, recunoaștere, carismă și putere
  • Formarea opiniei publice prin rețelele sociale virtuale
  • De la slogan la platformă electorală: circulația unor tropi în discursul politic
  • Prestigiul diasporei: autoritate și reprezentativitate simbolică

MIGRAȚIA ÎN CULTURĂ

  • Circulația și actualizarea sensului cultural: instituții, politici, medii
  • Cultură globală vs culturi locale: fenomene de aculturație
  • Deteritorializare și reteritorializare: post-colonialism, multiculturalism, globalizare, planetarism
  • Limbi globale, limbi naționale: influență lingvistică și anxietate culturală, fenomene de creolizare
  • Idiolect, dialect, sociolect în comunitățile migrante: mecanisme și comportamente lingvistice
  • Rolul L2 în integrarea socială a migranților: bariere lingvistice în achiziția celei de-a doua limbi
  • Textul nomad: traducerea, adaptarea și alte forme de circulație trans-culturală a textelor
  • Circulația narațiunilor și a formelor de artă orală: eposuri, poezie, muzică

ESTETICI ALE MIGRAȚIEI

  • Imaginarul cultural al migrației: reprezentări și stereotipuri în mass-media, film și alte arte
  • Literatura mondială și sistemele literare: dependență, interdependență, paralelism
  • Mișcări literare transnaționale: sincronism, poligeneză, influență, epigonism
  • Traversarea frontierei: scriitori în exil și emigrație, literatura de călătorie, literatura „de export”, traducerile
  • Literatură migrantă, scriitură migrantă: identități transgresive
  • Întoarcerea reprimatului: memorie etnică în literatură și alte arte
  • Literatură și transgresiune: canonul, anxietatea influenței, transgresarea normei, tabu și provocare
  • Migrația formelor artistice prin intertext, intergen, intermedialitate, bricolaj, reciclare

MIGRAREA INFORMAȚIEI ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII

  • Migrația cunoașterii și a reprezentărilor despre lume din Antichitate până în zilele noastre
  • „Migrarea” conținutului cultural pe diverse suporturi și formate: mediere, hipermediere, remediere
  • De la original la copii și simulacre
  • Exodul (către) digital – o utopie?
  • Narațiunile digitale și scrierea colaborativă
  • Noile medii și transferul de cunoaștere în comunitățile virtuale
  • Rolul noilor medii în fenomenele de migrație contemporane

LUCRĂRILE pot fi susținute în limbile română, engleză sau franceză.

REZUMATELE, redactate în limba engleză, nu vor depăşi 250 de cuvinte și vor fi transmise conform procedurii indicate pe site-ul conferinței.

DATE IMPORTANTE:

Termen-limită pentru trimiterea rezumatului: 17 martie 2016

Acceptare/Neacceptare a propunerii: 31 martie 2016

Termen-limită pentru plata taxei de participare: 18 aprilie 2016

Termen-limită pentru trimiterea lucrării finale: 15 mai 2016

 

ÎN URMA UNUI PROCES DE PEER-REVIEW, lucrările selectate vor fi publicate într-un volum colectiv, la o editură acreditată CNCS.

 

Taxa de participare:

150 RON  (participanți din România și Republica Moldova)

40 EUR (participanți din străinătate)

 

Pentru înregistrare și alte detalii despre selecția rezumatelor, vă rugăm să vizitați site-ul nostru .

Leave a Reply

Your email address will not be published.