Ioan Ciumaşu, profesor al Universităţii din Versailles şi cercetător asociat în cadrul Centrului de Expertiză pentru Exploatarea Durabilă a Ecosistemelor de la Facultatea de Biologie, este specialist în studierea eco-oraşelor, mai precis a oraşelor care evoluează în armonie cu mediul înconjurător şi oferă locuitorilor posibilitatea de a se dezvolta în comunitate. Profesorul Ciumaşu este autorul unui studiu recent, publicat în revista Technological Forecasting and Social Change (Elsevier), care identifică cei mai importanţi factori de risc în dezvoltarea Iaşului, împreună cu cele mai importante trei întrebări la care administraţia locală va trebui să găsească, pe viitor un răspuns.

Spre deosebire de diverse alte analize realizate până acum, cercetarea profesorului Ioan Ciumaşu oferă şi un instrument practic, fundamentat ştiinţific, pentru a fi utilizat în luarea deciziilor.

„Problema principală a managerilor oraşelor”, explică Ioan Ciumaşu, „este aceea că un economist vede oraşul într-un fel, un inginer în alt fel, un sociolog în alt fel, iar un biolog sau un medic în alt fel. Şi lista poate continua. În momentul în care cetăţenii şi aleşii publici ai unui oras încep să caute căi de transformare în mai bine a oraşului lor, aceste dificultăţi şi blocaje ies la iveală și nu mai pot fi ignorate. Pe scurt, metoda identifică factorii schimbării, îi formulează în mod explicit ca întrebări prioritare de management al oraşului, şi arată consecinţele fiecărei situaţii rezultate din răspunsurile la fiecare întrebare”.

Care sunt factorii ce vor influenţa viitorul Iaşului?

Utilizând documentul Orizont 2020 – Strategia de Dezvoltare Economico-Socială Durabilă a Municipiului Iaşi, realizat independent pentru Primăria Municipiului (2007 ), profesorul Ioan Ciumaşu a determinat principalii factori de presiune (şi risc) în dezvoltarea Iaşului.

1. Capacitatea de guvernanţă
2. Starea ecosistemelor locale, a capacităţii lor de a susţine activităţi socio-economice
3. Dinamica resursei umane
4. Aspiraţiile şi oportunităţile economice
5. Contribuţia ştiinţei şi tehnologiei la progresul oraşului
6. Emisiile (poluanţii eliberaţi în aer, apă şi sol)
7. Vulnerabilitatea oraşului cauzată de sărăcia populaţiei

[toggle title=”Citiţi mai multe detalii despre metoda ştiinţifică” float=”left”]Profesorul Ioan Ciumaşu explică: „Factorii de risc au fost determinaţi în urma consultării documentului Orizont 2020, Strategia de Dezvoltare Economico-Socială Durabilă a Municipiului Iaşi. În primul rând, a existat o procedură care a dus la scrierea documentului Orizont 2020. Acea procedură a fost desigur independentă de metoda mea. Dar, din fericire, metoda aplicată către Orizont 2020 a fost una de consultare de tip Delphi (în sens larg), ceea ce mi-a permis mie să înţeleg că acest document reflectă în mod destul de realist (în măsura posibilului) situaţia şi opiniile de ansamblu ale cetăţenilor oraşului. În al doilea rând, metoda dezvoltată de mine este una de tip Delphi, dar una care adaptează şi integrează o altă metodă, cunoscută sub numele de metoda Mont Fleur. Aceasta presupune un arbore de decizie elementar şi a fost utilizată în Africa de Sud după căderea apartheid-ului”.

Al doilea pas, după determinarea principalilor factori de influenţă asupra oraşului, este formularea primilor doi-trei factori de risc sub formă de întrebări sau subiecte pentru managementul oraşului. „Trebuie aleasă o formulare care să permită răspunsul cu Da sau Nu”, precizează profesorul Ciumaşu. „Altfel spus, lucruri de făcut cu prioritate, fără posibilitatea de o «da cotită»”.

Apoi, fiecărei întrebări (în ordinea dată) i se răspunde cu „Da” sau „Nu”. În situaţia în care se răspunde la 3 intrebări, există în mod automat patru situaţii posibile: Nu (Adică nu se face nimic), Da-Nu (adică se începe, dar se termină repede), Da-Da-Nu (adică se progresează substanţial, situaţia este promiţătoare, dar mai este treabă de făcut) şi Da-Da-Da (adică s-a răspuns pozitiv la primele priorităţi, iar oraşul este pe drumul cel bun).”[/toggle]

Care sunt întrebările de care depinde viitorul Iaşului?

Pe baza metodei propuse , Ioan Ciumaşu a arătat că viitorul Iaşului , de la cea mai sumbră variantă a sa până la cea mai de dorit, depinde în esenţă de răspunsurile autorităţilor şi comunităţii la trei întrebări, într-o anumita ordine a priorităţilor negociate prin exerciţii de consultare publică.

1. Va implementa Iaşul o strategie de guvernanţă care să genereze şi să multiplice activitățile economice moderne? (In studiul original: „Implement a business-friendly and efficient governance system?”)
2. Va dezvolta Iaşul un sistem de management al resurselor orasului (în ansamblu)? („Develop a ressource management system ?”)
3. Va implementa o strategie pentru creşterea exponenţială a capitalului uman? („Carry out a human capital accelerator strategy?”)

Iată cum ar arăta viitorul Iaşului în funcţie de răspunsurile la aceste întrebări (figurile sunt din studiul original):

Oraşul în declin

„NU” la toate întrebările

Dacă răspunsul la toate întrebările este „Nu”, atunci lucrurile vor rămâne aşa cum sunt. Managementul oraşului va fi unul pur reactiv, oferind soluţii de moment la problemele grave. Guvernanţa (managementul care îmbină democraţia cu eficienţa) va lipsi. Cei mai buni oameni vor continua să plece din Iaşi, activitatea economică va scădea, iar efectele se vor face simţite inclusiv la nivelul calităţii mediului. Oraşul va cădea în declin, rămânând în urma altor localităţi din Europa Centrala/Romania care „se vor misca” şi astfel vor realiza o reală convergenţă socio-economică cu vestul dezvoltat al Europei .

Oraşul aspirant

„DA” la prima întrebare, „NU” la restul întrebărilor

Iaşul ar putea începe să se transforme prin îmbunătăţirea capacităţii de administrare, dar ignorarea celorlalte aspecte presante (în special cel al degradării mediului şi schimbărilor climatice) ar lăsa oraşul neajutorat în cazul unor probleme de mediu sau dezastre naturale. Cea mai puternică ameninţare, determinată de aşezarea geografică, ar fi seceta, deoarece previziunile climatice indică o accentuare a uscăciunii în această parte a Europei centrale. Dar riscurile de mediu nu se reduc la climat, ele fiind mult mai complexe şi grave, în special în raport cu distrugerea ecosistemelor naturale, poluarea şi toxicitatea apei, aerului şi solurilor. Pe termen lung, imposibilitatea de a face faţă riscurilor naturale va submina progresele administrative ale Iaşului, iar orasul şi locuitorii săi riscă deziluzionarea şi demobilizarea.

Oraşul promiţător

„DA” , la primele două întrebări, „NU” la ultima întrebare

În acest posibil viitor, Iaşul ar fi un oraş bine administrat şi uşor adaptabil schimbărilor mediului, dar ar fi incapabil să atragă şi să menţină oamenii de valoare, mai precis forţa de lucru înalt calificată (cercetarea şi inovaţia tehnologică fiind principalul motor al dezvoltării în Europa de Vest). Practic, oraşul ar eşua la un capitol important, nu şi-ar valorifica avantajul de a fi gazda unora dintre cele mai vechi şi mai valoroase universităţi ale naţiunii. În lipsa unei relaţii funcţionale şi puternice dintre oraş şi universităţile sale, succesul real al orasului va rămâne o speranţă deşartă.

Oraşul inspiraţional

„DA” la toate întrebările

În viitorul „de dorit” – cel care ar corespunde cu adevărat vocatiei sale şi aspiraţiilor cetăţenilor săi, Iaşul va fi reuşit să dezvolte un sistem bun de guvernanţă, care să ţină cont simultan de aspectele de mediu, sociale şi economice – prin urmare va fi un oraş sustenabil, în care resursele de educaţie, cercetare şi inovare sunt integrate în dinamica oraşului. În regiunea Europei Centrale, va fi devenit un pol de dezvoltare şi transformare, iar locul său la nivel internaţional va fi decis de felul în care oraşul va răspunde noilor întrebări, ce vor apărea pe parcurs. Cu alte cuvinte, oraşul Iaşi va confirma în secolul 21 vocaţia sa istorică de lider civilizaţional şi motor de dezvoltare Europeană şi naţională.

Profesorul Ioan Ciumaşu speră să asiste la îndeplinirea celui din urmă scenariu. „Deşi trăiesc în Europa de Vest din anul 2000, în fapt nu am părăsit niciodată România, şi mai ales Iaşul. Vreau să fiu parte a renaşterii Iaşului”, mărturiseşte acesta.

Un rol absolut important, în opinia sa, îl vor avea universităţile, dar doar în condiţiile în care acestea sunt dispuse să îşi asume un rol mult mai important în societate.

„Nu mai putem continua cu această schismă între ştiinţă şi nevoia societală de dezvoltare durabilă, iar ştiinţa și oamenii de ştiinţă au responsabilitatea de a-şi redefini rolul în ansamblul societăţii, desigur prin dialog cu restul societăţii. Ca un corolar, nici rolul universităţilor nu mai poate fi acelaşi. Este nevoie ca universităţile să-şi regândească fiinţa şi să-şi reia rolul de motor socio-economic. Aceasta este deci problema. Nu este deloc simplu, dar este important şi urgent. „