Vineri, 5 aprilie, la ora 17.00, în Sala „Iulia Haşdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi, va avea loc lansarea volumului Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, semnat de Mihai Zamfir şi apărut în colecţia „Critică şi istorie literară” a Editurii Cartea Românească.

Vor prezenta, alături de autor: Alexandru Călinescu, Lăcrămioara Petrescu şi Antonio Patraş.

Aflat la cea de-a II-a ediţie revăzută şi adăugită şi disponibil şi în ediţie digitală, volumul Scurtă istorie este o istorie sintetică şi mai degrabă nonconformistă a literaturii române. Scrisă de un stilistician care s-a ocupat multă vreme de istorie literară înainte de a deveni el însuşi romancier, cartea de faţă reuneşte cele trei calificări ale autorului ei.

La capătul unui lung şir de istorii ale literaturii române (unele excepţionale, altele oneste, cele mai multe anoste, adică didactic-istorizante), un stilistician se încumetă să recitească venerabilele texte, preocupat fiind exclusiv de performanţa lor literară, care – în ochii lui – rămîne primordial una stilistică. Descoperirile se vor dovedi de multe ori surprinzătoare.

Aflăm cu această ocazie şi ce pot spune scriitorii români din secolul romantic unui romancier de la începutul secolului XXI.

Mihai Zamfir, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, predă stilistică, istorie literară şi literatură comparată.
Autor a numeroase sinteze, dintre care menţionăm: Proza poetică românească în secolul XIX (1971), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă faţă a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997). Mihai Zamfir este şi autorul romanelor: Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educaţie tîrzie (2 volume, 1998-1999), Fetiţa (2003), Se înnoptează. Se lasă ceaţă (2006).

Mai multe date despre autor, aici.

  BCU, Mihai Zamfir