Dezvoltările recente din tehnologia informațiilor și comunicațiilor digitale sunt uneori comparate cu revoluția generată de inventarea tiparului de către Gutenberg. Tiparul, deși a contribuit fără îndoială la un inestimabil schimb de informații, a condus de asemenea la extincția multor limbi. Limbile regionale și minoritare au fost tipărite arareori și au fost limitate la forme orale de transmitere, care le-au restricționat adoptarea, răspândirea și utilizarea.

Vor avea noile tehnologii același efect asupra limbilor noastre? Există riscul de extincție a limbilor?

În urma evaluării nivelului de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru 30 dintre cele aproximativ 80 de limbi europene, experții au ajuns la concluzia că susținerea tehnologică pentru 21 dintre cele 30 de limbi este „inexistentă” sau, în cel mai bun caz, „slabă”. Studiul a fost realizat de către META-NET, o rețea de excelență europeană formată din 60 de centre de cercetare din 34 de țări. Pentru limba română, autorii sunt cercetători de la Facultatea de Informatică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Academia Română, Institutul de Cercetări pentru Inteligența Artificială, București și Institutul de Informatică Teoretică, Iași.

Ce sunt tehnologiile limbajului?
Deși oamenii din toată lumea pot să comunice și să acceseze o colecție nesfârșită de informații (Internetul), o mare parte din acest nou univers rămâne inaccesibil și închis, blocat de frontiere invizibile generate de diversitatea de limbi în care el este exprimat.
Tehnologiile moderne ale limbajului și cercetarea lingvistică pot avea o contribuție semnificativă la reducerea acestor bariere de limbaj. Ele ne ajută deja în activități zilnice, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Beneficiem de ele atunci când efectuăm căutări pe internet, când traducem pagini web, când folosim facilitățile de corectare a ortografiei și gramaticii oferite de un procesor de texte, când dăm comenzi vocale aparaturii din mașină sau telefonului mobil, când primim recomandări în librării online sau când urmăm indicațiile unei aplicații de navigare prin GPS. Și totuși, aceste tehnologii nu sunt întotdeauna adaptate pentru limba română: asistentul personal interactiv Siri pentru iPhone funcționează aproape perfect pentru limba engleză, dar nu și pentru română, iar traducerile în limba română produse de sisteme de traducere automată online stârnesc uneori zâmbete.

În viitorul apropiat, tehnologiile limbajului ne vor permite să vorbim cu programele de calculator sau cu aparatele electrocasnice, inclusiv cu roboții de servicii îndelung așteptați care vor ajunge în curând în birourile și casele noastre. Oriunde ne aflăm, atunci când vom avea nevoie de informație, o vom cere pur și simplu, iar când vom avea nevoie de ajutor îl vom solicita cu voce tare. Eliminarea barierei de comunicare dintre oameni și tehnologie va schimba lumea.

Dar vor fi limbile suficient de pregătite să fie folosite în aceste noi condiții tehnologice?
Există suficiente cercetări și tehnologii ale limbajului adecvate pentru fiecare limbă, care să le ajute să facă față viitorului și să răzbată în era digitală? Sau se va ajunge la folosirea unei singure limbi, care deține suficiente instrumente pentru a supraviețui în era digitală?

Peste 200 de experți europeni au documentat în 30 de volume Seria de studii META-NET (disponibilă în format electronic și tipărit), unde au evaluat nivelul actual de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru patru domenii diferite: (1) traducerea automată, (2) interacțiunea prin vorbire, (3) analiza de text și (4) disponibilitatea resurselor lingvistice.

21 de limbi din totalul de 30 analizate au fost plasate de către experți în cea mai slabă categorie, cu „susținere slabă sau inexistentă”, la cel puțin unul dintre cele patru domenii. Multe dintre limbi, precum islandeza, letona, lituaniana și malteza, au primit acest scor slab la toate cele patru domenii. La celălalt capăt al spectrului, nicio limbă nu a fost considerată ca având „susținere excelentă”, doar limba engleză a fost evaluată ca având „susținere bună”, urmată de limbi precum franceza, germana, italiana, olandeza și spaniola cu „susținere moderată”.

Limba română are „susținere fragmentară” la trei dintre cele patru domenii. Este vorba despre traducerea automată, analiza de text și disponibilitatea resurselor lingvistice. Pentru domeniul interacțiune prin vorbire, limba română a fost inclusă la categoria „susținere slabă”, ceea ce o plasează printre limbile cu risc ridicat.

„Rezultatele studiului nostru sunt deosebit de alarmante. Majoritatea limbilor europene au foarte puține resurse, iar unele sunt complet neglijate. În acest sens, existența multora dintre limbile noastre nu este garantată pentru viitor.”, spune profesorul Hans Uszkoreit, coordonatorul META-NET, director științific al DFKI (Centrul de Cercetare în Inteligență Artificială din Saarbrücken, Germania) și co-editor al studiului. Cel de al doilea co editor al studiului, dr. Georg Rehm (DFKI), adaugă: „Există diferențe dramatice în ce privește susținerea tehnologiei limbajului între diversele limbi europene precum și între diversele arii tehnologice. Distanța dintre limbile „mari” și „mici” crește în continuare. Trebuie să ne asigurăm că vom echipa toate limbile lipsite de resurse cu tehnologiile de bază necesare, altfel aceste limbi vor fi condamnate dispariției în spațiul digital.”

Concluzia studiilor META-NET este că trebuie făcut un efort coordonat, pe scară largă, în întreaga Europă, pentru a crea tehnologiile lipsă și pentru a transfera tehnologii către majoritatea limbilor. Europa trebuie să acționeze și să-și pregătească limbile pentru era digitală. Acestea sunt o parte importantă a moștenirii noastre culturale și, ca atare, merită apărate. Pe 26 septembrie Consiliul European serbează Ziua Europeană a Limbilor, o zi care recunoaște importanța păstrării și dezvoltării moștenirii culturale bogate a continentului nostru. Rezultatele META-NET sunt un semnal de alarmă pentru provocările și posibilitățile cu care se confruntă moștenirea noastră lingvistică în era informațională.

Informaţii suplimentare:

META-NET: http://www.meta-net.eu 

Seria de studii: http://www.meta-net.eu/whitepapers