[dropcap]S[/dropcap]e constată deosebiri între studenţii de acum douăzeci de ani şi cei din ziua de astăzi, care ţin de mediul socio-economic în care ne dezvoltăm; s-au creeat nişte schimbări: schimbări produse sub efectul revers al mass-media, informaţia distribuită a schimbat mentalitatea, capacitatea de informare, precum şi efectul pervers, perfid al internetului, care aruncă în şomaj intelectual personalitatea omului. Ceea ce e comun acelor timpuri dar şi perioadei prezente e tinereţea, exuberanţa, visarea.

Accesul nelimitat la informaţia computerizată este egal cu o stare de pasivitate în care nimic nu se asimilează. Riscăm să ajungem la dispariţia personalităţii în domeniul cultural, a fiinţei umane în calitate de om de cultură. Nu înseamnă că sunt un adversar al lui Google. E util. El reprezintă numai un fel de instrument de multiplicare a capacităţilor omului de a se informa.” , spune domnul profesor Emil Horomnea, FEAA, Univ Al I Cuza, Iaşi.

Studenţii din ziua de astăzi se pliază în mod pozitiv pe reforma educaţională, în acelaşi timp cu unele rezerve. Studentul de demult era adeptul unei culturi, al unui bagaj intelectual stocat în individ, ceea ce astăzi nu mai e la modă.

“Mister Google a luat locul personalităţii intelectuale, astfel încât nu mi se pare inspirată reducerea duratei învăţământului superior de la cinci la trei ani.”,e de părere domnul profesor Emil Horomnea. E acceptat de studenţi prin prisma mercantilă cu mare bucurie, pentru că studentul nu  mai are mulţi ani de studiu.

Există o relaţie specială între profesor şi studenţi în cadrul amfiteatrului. Este o manifestare corectă de colegialitate. Se menţine în forme diferite faţă de colegialitatea de pe vremuri şi vechea societate care creea un fel de egalitate în sărăcie, transformată actual într-o societate a discrepanţelor, a polarizării lumii la cele două extreme: bogat şi foarte sărac; această lipsă de prosperitate  simţindu-se în relaţiile interumane.

Acum două decenii exista o comunicare mai complexă între colegi, competiţia era foarte mare. Atunci  erau puţini studenţi, dar buni.

“Există o preocupare, dorinţă de a se realiza prin reformă. Se poate observa un interes estompat de o tendinţa de superficialitate, de rezolvare rapidă a problemelor, se doreşte atingerea eficienţei, şi în acelaşi timp evitarea unui efort. Cu toate că facultatea are un număr mare de studenţi, se face remarcat şi spiritul de competitivitate. Nu este prezent un interes foarte mare faţă de educaţie; există un nivel scăzut de pregătire generală, la fel şi economică.

“Foarte mulţi dintre studenţii care termină studiile la noi pleacă ”, remarcă domnul profesor Gheorghe Luţac, profesor al FEAA, Univ Al I Cuza, Iaşi.

“Studenţii  sunt mai puţin informaţi, foarte puţini citesc, spre exemplu beletristică, ce are un efect redus. Este prezentă lipsa motivaţiei, vor recompense într-un timp foarte scurt.”, e de părere doamna profesoară Olesia Lupu, profesoară de limba engleză la FEAA, Univ Al I Cuza, Iaşi.

“Fa-ţi schimbarea necesară, numai în măsura în care ea produce nişte efecte certe, pozitive.”, spune domnul Emil Horomnea.

Oare ce s-a pierdut din trecut? Ce şi cât se câştigă acum?…ne întrebăm astăzi.

Lumea de acum două decenii era o lume în care se trăia mai mult în planul spiritual. Egalitatea între oameni îi determina pe aceştia să fie mai solidari, să comunice mai mult. Astăzi, se începe o competiţie mai dură, fiecare pentru sine, nimic pentru alţii.

“Studenţii au rămas la fel de frumoşi, de tineri, cu o aureolă de fantezie, de speranţă, dar totuşi, unii studenţi manifestă o stare de pasivitate”, aşa cum menţiona domnul profesor Emil Horomnea, “o dulce delăsare de sine”.

“A rămas entuziasmul specific vârstei. Se păstrează respectul pentru profesor, nu admiraţia. Ce s-a castigat …? tehnologia a contribuit la deschidere nu neapărat intelectuală, ci a părţii interculturale, deşi experienţa externă este vizibilă. Ce s-a pierdut …? informaţia  e disponibilă, nu se merge în bibliotecă, nu se aprofundeaza”, e de părere doamna profesoară Olesia Lupu, profesoară de limba engleză la FEAA, Univ Al I Cuza, Iaşi.

Trăim int-o altă lume, cu un alt sistem de valori, cu alte priorităţi, cu alte şanse de a fi mare în viaţă.

Un peisaj mult prea diversificat  grefat pe sistemul universitar…

Universitatea a devenit nu numai o necesitatea…ea e o problemă şi de natură financiară. Spre deosebire de anii din urmă, se observă o reducere a segmentului. Din mediul rural au acees o pondere extrem de redusă, datorită costului, nu pot plăti taxe. De unde 26 % erau din mediul rural, iar astăzi e 2 %, accesul lor acum e foarte redus.

“Acum, la Universitate,  vine nu  numai cine e bun, ci de multe ori, cel care are similitudini.” specifică domnul profesor Emil Horomnea.

“Prin prisma modificărilor sociale: internet, TV, când toate săgeţile mass-media sunt îndreptate spre ei , studenţii se manifestă prin izolare, fac parte din multe grupuri, le lipsesc instrumentele, nu ştiu unde să caute şi ce; metoda lipseşte din liceu, mă refer la tehnici de învăţare.”, punctează doamna profesoară Olesia Lupu, profesoară de limba engleză la FEAA, Univ Al I Cuza, Iaşi.

Copoul era pentru studenţi naratorul omniprezent, un spaţiu privilegiat, ce se făcea părtaş al Vechilor Iubiri

“Societatea de astăzi, o înfăţişare mercantilă, folosită în jurul banului, clădită pe nevoi, îl face om să lase partea spiritului undeva, pe o parte laterală, uneori uită de ea, materializată nu doar  în vechiul Copou, ci şi în Teii Eminescieni,  Grădina Botanică,  Chiriţoaia, Bolta Rece, Plopii Fără Soţ, Hanul Trei Sarmale, Traian, elemente ce făceau parte din aureola Iaşului Academic, unde studenţii se  întâlneau la grădina de vară, schimbând un gând, unde admirau peisajul unic al vieţii de student. Iaşul ascunde multe, are o patină cu totul specială în viaţa universitară, fără egal, se simte o anumită veneraţie sincera” –  Emil Horomnea, citând în continoare – Iaşul este primul între egali.”

Iaşul a avut, are şi va avea un hallo unic în sistemul universitar. Este păcat că lumea, studenţii de acum nu se mai pot bucura atât de mult, atât de consistent de generoasa ofertă a Iaşului, ca altă dată.

În timp ce prea puţini studenţi vizitează Copoul, prea mulţi aleg clubbing-ul

Aici se poate vorbi de o schimbare care tinde mai puţin spre bine, acest trend al studenţilor de a accesa, de a se canaliza spre valori mai puţin importante, neândoielnice, efemere, viaţa de club, unde se găseşte numai cafea, miros de ţigară, şi un whisky, şi cu excepţie droguri, trăiesc o viaţă riscantă.

Între viaţa de club, între fum de ţigară, iz de iarbă, şi un aer suav, sfânt, oferit de teii Copoului, încearcă atunci când ai o problemă să îţi găseşti o soluţie nu intrând într-un club, ci păşind  în palmele deschise ale Mândrului Copou, căci acolo e toată forţa echilibrului nostru, eventual, cu o fată de mână, pe o bancă, să crezi în vorbele ei, iar tu, dacă eşti îndrăgostit, să o faci să creadă în tine, să nu vă minţiţi, să speraţi mere în ceea ce eu numesc Marea Şansa  a Vieţii Noastre Telurice.”spune stimatul domn profesor Emil Horomnea, o personalitate, care e tânără de mai multă vreme, ce trăieşte intens viaţa şi ritmul tinereţii.

Mă trezesc dimineaţa

Şi mă uit în oglindă –

Văd acolo un chip străin

Şi mă întreb

Oare unde sunt eu,

Cel atât de tânăr mereu,

Din sufletul meu”- Domnul Profesor  Emil Horomnea

 

Este legea destinului devenit implacabil, aceea de a îmbătrâni frumos, de a număra anii, de  a vedea că s-au adunat, de a trăi spiritual, în mediul acesta tânăr, cu un anumit optimism, cu o anumită gândire pozitivă.

Mulţumiri speciale domnilor profesori de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, cu ajutorul cărora am creeat o imagine a ceea  a însemnat mediul universitar de acum două decenii şi ceea ce înseamnă acesta la nivel actual.

Articol scris de Roxana Ivaşcu, studentă în anul III la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor,  specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.