O echipă de cercetători a universităţii investighează siturile arheologice care se găsesc pe traseul viitoarei autostrăzi Medgidia-Constanţa. Vestigiile descoperite pe terenul pe care urmează să se construiască autostrada au ajuns recent în centrul atenţiei presei, fiind arătate cu degetul de către guvern ca motiv pentru tergiversarea lucrărilor la autostradă. Cu aparatură unică în România, care poate detecta anomalii magnetice şi electromagnetice până la 20 de metri sub pământ, o echipă de arheologi şi geofizicieni coordonaţi de lector univ.dr. Vasile Cotiugă a fost contactată pentru a face prospecţiuni arheologice non-invazive pe tronsonul Medigidia-Constanţa.

De la 27 februarie, echipa de la Platforma de cercetare ARHEOINVEST, specializată în cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei, a prospectat deja două situri: o aşezare feudală din secolele IX-XI, aparţinând culturii protoromâneşti Dridu, şi unul dintre valurile bizantine de pământ din Dobrogea, cunoscute ca „valurile lui Traian”.

Profesorul Vasile Cotiugă explică ce se întâmplă exact cu zonele pe care sunt descoperite vestigii arheologice: „Siturile arheologice se identifică prin cercetări la suprafaţă, arăturile scoţând la suprafaţa pământului vestigiile arheologice.  După această identificare urmeaza prospectarea non-invazivă şi apoi cea invazivă, care reprezintă cercetarea arheologică propriu-zisă. „

Iniţial, pe baza diverselor resturi de ceramică, construcţii sau unelte găsite la suprafaţă, pe traseul autostrăzii au fost identificate 67 de situri arheologice, din care sunt deja cercetate 25. Pentru ca lucrările să poată continua,  toate celelate proţiuni trebuie investigate, pentru recuperarea vestigiilor istorice.

„Aici intervine rolul nostru”, explică profesorul Vasile Cotiugă, „de a identifica clar complexele din pământ. Aşa, arheologii sapă direct un complex arheologic, câştigându-se timp şi făcând economie. Fără astfel de prospecţiuni, pe care le poate efectua echipa Arheoinvest, există riscul ca arheologii să sape mult timp pe lângă complexe, cheltuind timp şi bani”.

Cercetătorii de la Arheoinvest sunt capabili să detecteze ce se ascunde în pământ fără să sape nici un centimetru. Una dintre tehnologiile folosite se bazează pe unde asemănătoare celor radio: pe baza reflectării acestor semnale trimise spre pământ, pot fi detectate obiecte sau construcţii care se află de la adâncimi mici (0,1 m) până la adâncimi de 20 de metri. Pe lângă acesta, cercetătorii mai folosesc un instrument unic în România, un magnometru pe bază de vapori de cesiu, care poate realiza o hartă a diverselor proprietăţi magnetice din sol, variaţiile semnalizând resturi arheologice.

Cum arată o astfel de cartare a zonei? Un exemplu poate fi văzut în imaginea alăturată, rezultat al investigării cu magnetometru cu vapori de cesiu.  „Investigaţiile indică prezenţa unui complex circular, probabil un ring de piatră, aflat spre valul de pământ. Din păcate, aceste prospecţiuni nu pot preciza de cât datează complexele arheologice”, precizează profesorul Vasile Cotiugă.

Uneori, prin aceste cercetări non-intruzive sunt infirmate descoperirile iniţiale ale arheologilor. De exemplu, câteva fragmente ceramice găsite pe traseul viitoarei autostrăzi indicau prezenţa unei aşezări romane, dar pospecţiunile echipei Arheoinvest nu au identificat urme de complexe; se presupune că fragmentele ceramice descoperite au fost aduse de utilajele agricole din aşezarea care se găseşte la distanţă mică de autostradă.

Echipa ieşeană, din care fac parte cinci angajaţi ai Platformei de cercetare interdisciplinară Arheoinvest şi masteranzi la Istorie şi Geografie, va fi în zona autostrăzii Medigidia-Constanţa până pe 30 aprilie. Rezultatele investigaţiei lor vor fi preluate de către arheologii de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa care, datorită acestor cercetări, vor şti exact unde să caute vestigiile ce s-ar putea dovedi foarte importante pentru înţelegerea trectului nostru.

Mai multe informaţii despre Platforma Arheoinvest: http://arheoinvest.uaic.ro/

  Arheoinvest, arheologie, autostrada, cercetare UAIC, Cernavoda, Constanta, istorie, vestigii