Ce nu ai îndrăznit să îi întrebi niciodată pe profesorii tăi? Eşti curios să afli cum se vede universitatea din faţa amfiteatrului? Vrei să ştii cum era studenţia lor?
Ai ocazia să le adresezi întrebări profesorilor tăi şi să asculţi răspunsurile în emisiunea Taifasuri academice, difuzată pe Radio Nord-Est, în fiecare sâmbătă de la ora 10.15.
Invitatul de această săptămână: Elivra Sorohan, profesor consultant al Facultăţii de Litere, membru al Uniunii Scriitorilor si specialistă în literatură română veche. Vorbind în revista Cultura despre cursurile sale de literatură veche şi Universitatea post-Bolgona, Elvira Sorohan a afirmat:
Restructurarea scolii superioare, aplicata grabit si in domeniul Literelor, aduce dupa sine o ingrijoratoare scadere a nivelului, in loc sa-i aduca un spor. Impunerea „programului Bologna“ se intampla intr-un moment prielnic tuturor confuziilor si contestarilor ce tind sa pulverizeze, de la radacina si pana in varfurile culturii si literaturii romane, tot ce e valoare caracteristica.
Furia de a pune eticheta „expirat“ pe opere reprezentative pentru ce va fi fost, la un moment dat, mentalul romanesc, parte din ce a fost si este dintotdeauna, nu va fi potolita prin reducerea duratei studiilor universitare de profil umanist. Dimpotriva, va fi intetita. Pare ca o eminenta cenusie pregateste „materia“ pentru un tratat de „nimicologie“, cum spunea cerchistul I. D. Sarbu. Cine incurajeaza fenomenul, chemand la posturi de televiziune, spre manipularea unui tineret oricum ratacit, niste negativisti semidocti, fara opera, condamnati la complexe? Este acesta inca un mare rau, le mal roumain postcomunist. O ciudatenie suicidara, un blestem.
In aceste conditii, speranta ramane in scoala, cu precadere in scoala superioara, adica in Universitate. Cu un program redus la trei ani de studiu, cum erau vechile institute pedagogice, ironizate de universitatile traditionale, nu risca invatamantul superior umanistic sa abdice de la menirea initiala si perfect rationala? In facultatile de Litere, unde se intra fara examen de admitere, se resimte deja o dramatica prabusire a nivelului cultural, in general, si a pregatirii de profil, in special. Submediocritatea se generalizeaza alarmant, iar capii scolii romanesti asista netulburati la un sacrificiu care ne va costa pierderea personalitatii specifice, traditional aparata de invatamantul umanistic. E un tip de invatamant care pune in lumina sunetul unic al artelor romanesti, intre care literatura are un rol de prim ordin.
Trimiteţi întrebările până miercuri, la ora 10.00, iar cele mai interesante îi vor fi adresate în interviul difuzat la Radio Nord-Est.