Pe 22 ianuarie 2026, Europa celebrează 63 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, actul fondator al prieteniei franco-germane și unul dintre pilonii centrali ai construcției europene. De la reconcilierea istorică dintre Franța și Germania, până la rolul lor actual în arhitectura politică a Uniunii Europene, acest tratat rămâne un reper esențial pentru înțelegerea dinamicilor geopolitice contemporane.

Cu acest prilej, Centrul Cultural German și Institutul Francez din Iași organizează conferința „Mizele geopolitice contemporane ale Tratatului de la Élysée. De la reconcilierea franco-germană la guvernanța europeană”, susținută de Sergiu Mișcoiu, profesor universitar de științe politice la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și director al Centrului de Cooperare Internațională al aceleiași universități.

Evenimentul va avea loc joi, 22 ianuarie 2026, începând cu ora 17:00, la Instititul Francez, sala “B. Fondane” (Palatul Braunstein, etajul 1).

Într-un context geopolitic marcat de multipolaritate, revenirea războiului în Europa, slăbirea multilateralismului și ascensiunea rivalităților dintre marile puteri, conferința își propune să analizeze reziliența „motorului franco-german”. Actualizarea Tratatului prin cel de la Aachen (Aix-la-Chapelle) din 2019 ilustrează această voință de adaptare, în special prin consolidarea cooperării în domeniile securității, apărării, economiei și tranziției energetice.

Totuși, mizele contemporane scot în evidență și limite structurale. Divergențele de cultură strategică, dezacordurile privind politicile industriale și energetice, precum și contestările leadershipului franco-german în cadrul Uniunii Europene fragilizează uneori eficiența acestuia. În pofida acestor tensiuni, Tratatul de la Élysée rămâne un instrument geopolitic esențial, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina leadershipul, compromisul și deschiderea către ansamblul statelor membre.

Despre conferențiar:

Sergiu Mișcoiu este profesor universitar de științe politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai (UBB, Cluj-Napoca, România) și director al Centrului de Cooperări Internaționale al acestei universități. În 2006 a obținut titlul de doctor în științe politice (la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée) și titlul de doctor în istorie (la Universitatea Babeș-Bolyai), pentru o teză despre construcția națională în Europa. Din octombrie 2010 este abilitat să conducă cercetări (HDR) în științe politice la Universitatea Paris-Est și la Universitatea Babeș-Bolyai, teza sa de abilitare având ca temă populismul analizat prin teoria discursului. Este, de asemenea, membru al echipei de cercetare a Laboratorului Interdisciplinar de Studiu al Politicului (LIPHA) al Universității Paris-Est Créteil, director al Centrului de Reușită Universitară și al Centrului de Studii Africane al Universității Babeș-Bolyai, director al programului de master Studii Politice Europene Comparate (MITRA-UBB), redactor-șef al revistei științifice Studia Europaea, președinte al Comisiei de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATCDU) și expert evaluator al Comisiei Europene. Profund atașat dezvoltării francofoniei, este membru al Comisiei de experți științifici a Agenției Universitare a Francofoniei (DRECO) și Ofițer al Palmelor Academice. Temele sale de cercetare includ teoriile populismului, radicalismului și extremismului, precum și tranzițiile politice din țările Europei Centrale și de Est și din Africa francofonă, abordate într-o perspectivă comparativă. A publicat patru cărți, a coordonat alte 24 de volume și a scris în calitate de autor sau co-autor 170 de capitole și articole științifice.