Lansare de carte & Masă rotundă: Gânditori români în cultura universală

 Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași vă invită joi, 25 martie 2021, ora 18.00, pe platforma online Google Meet, la masa rotundă prilejuită de lansarea volumului Gânditori români în cultura universală, editat de Horia Vicențiu Pătrașcu și publicat recent în colecția Sophia la Editura UAIC.
    Invitații care vor vorbi cu această ocazie sunt editorul volumului, Horia Vicențiu Pătrașcu și autorii prezenți în volum, adică Ștefan Afloroaei, Ramona Ardelean, Beatrice Adriana Balgiu, Petru Bejan, Leria Ileana Boroș, Ovidiu Caraiani, Viorel Cernica, Horia Cinteză, Adam Coman, Leonid Dragomir, Cristian Iftode, Maria Micle, Cornel Florin Moraru, Mihaela Pop, Adrian Claudiu Stoica, Elena Tîrziman și Mircea Toboșaru.
   Moderatorul întîlnirii va fi George Bondor, coordonatorul colecției Sophia.
   Directorul Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Constantin Dram.
   Partenerii instituționali ai acestui eveniment sunt Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Editura UAIC și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică din cadrul Facultății de Filosofie şi Știinţe Social-Politice.
Prezentul volum reunește contribuțiile unor participanți la două sesiuni ale conferinței Gânditori români în cultura universală, desfășurate în anii 2017, respectiv 2018, organizate de Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnica din București, Facultatea de Filosofie din București și Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române. Conferința națională Gânditori români în cultura universală și-a propus, pentru întâia dată la un nivel național organizat, să deceleze contribuțiile filosofilor, sociologilor, politologilor și psihologilor români la cultura universală. Conferința s-a bucurat de prezența unor profesori și cercetători de prestigiu, a unor doctori și doctoranzi care nu au ezitat să aducă în discuție și probleme pe care, de obicei, ne ferim să le abordăm – obișnuiți fiind să ne tratăm contribuțiile noastre științifice la nivel local și minor.
Cuprinsul volumului:
• Ștefan Afloroaei, Genealogie culturală și înțelegere de sine;
• Viorel Cernica, Reguli de construcție a ipotezelor în filosofia românească ;
• Cristian Iftode, Cum va arăta filosofia românească de mâine?;
• Petru Bejan, Victor Ieronim Stoichiță – interpret al imaginii;
• Mihaela Pop, Câteva aspecte ale „impurității artei” în gândirea lui Ion Ianoși;
• Horia Vicențiu Pătrașcu, Situația spiritului în lumea de astăzi. De la tripartiție la dualism psihic;
• Cornel Florin Moraru, Metoda comparației meontologice. Prolegomenele unui dialog între filosofia românească și cea occidentală;
• Ramona Ardelean, Cum putem gândi unitar și moral complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu;
• Leria Ileana Boroș, Mircea Florian despre rolul filosofiei;
• Mircea Toboșaru, Comunitatea și unitatea politică teritorială;
• Adrian Claudiu Stoica, , Nicolae Iorga și Primul Război Mondial;
• Beatrice Adriana Balgiu, Ideea de educaţie la Mircea Florian;
• Leonid Dragomir, Metafizica de tinerețe a lui Mihai Șora;
• Elena Tîrziman, Maria Micle, Personalități din domeniile științei cărții și științei bibliotecii în paginile revistei „Biblioteca” în cei 70 de ani de apariție neîntreruptă;
• Horia Cinteză, Trăirea identitara de a fi român ‒ aplicație la protocronism;
• Ovidiu Caraiani, Are there good and bad identities? On a dilemma of Romanian political culture;
• Adam Coman, Foreigners at Home – Four Israeli writers from Bucovina.