Există film mut, film vorbitor, dar film surd nu există”, spune Cristian Tudor Popescu. Iată că acum există. Prezent la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi pentru a-şi lansa primul său volum despre film, jurnalistul a dezvăluit studenţilor cum a reuşit să îl descopere, în filmele româneşti din perioada comunistă.

Iar cum funcţiona fabricarea propagandei şi transmiterea ei în acea perioadă, cât de eficientă era şi dacă a reuşit ea să lase urme sau să se vindece în filmele actuale puteţi afla din interviul următor:

 
  
La întâlnirea cu studenţii, au participat George Onofrei, redactor-şef la „Suplimentul de cultură”, dar şi jurnalistul Emil Hurezeanu, care susţine că „în această carte, „Filmul surd în România mută”, Cristian Tudor Popescu face pentru prima oară o istorie a filmului demontând resorturile artistice, combinându-le, armonizându-le, contextualizându-le în momentul politic şi reuşeşte, printr-o discuţie despre filme şi despre fenomenul de propagandă, să oglindească o întreagă epocă, aşa cum a fost ea.” De ce „Filmul surd în România mută”? Pentru că „Filmul nu vroia să audă, România nu putea să vorbească”, a explicat Emil Hurezeanu.

Vezi un rezumat al conferinţei:  

Materiale video realizate de Ionel Mădălin.

  Conferinta „Filmul surd in Romania muta”, conferinta cristian tudor popescu la iasi, Conferinta si lansare de carte CTP Iasi, Cristian Tudor Popescu si Emil Hurezeanu la Iasi, CTP la UAIC, Emil Hurezeanu la Iasi, Interviu cu Cristian Tudor Popescu, lansarea cartii Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989), uaic, Universitatatea „Alexandru Ioan Cuza”