De curând am început un nou blog. Unul mai diferit, mai lejer, mai proaspăt. Scopul său este de a destinde, pe mine în primul rand, dar şi pe cei care au nevoie de un moment de respiro peste zi. Încerc să le pun un zâmbet pe faţă şi uneori îmi reuşeşte. Mă bucur!
De aproape 9 ani urc Copoul în fiecare dimineaţă şi mă opresc în parcarea Corpului B al Universităţii adică la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Urc în biroul meu de la etajul 3 şi îmi încep ziua. Ştiu că va fi una buna pentru că urmează să intru într-o sala în care văd zâmbete. 10, 20, 50, 100 de feţe zâmbitoare mă fac să pornesc maşinaria magică a Marketingului. Mă plimb tacticos prin faţa băncilor şi încep „poveştile” mele. Vorbesc mult. Îmi place să vorbesc mult. Am multe de zis. Probabil de asta am şi ajuns în postura de a fi mereu în faţa câtorva zeci de oameni dispuşi să mă asculte. Şi cine n-ar vrea sa asculte … doar e vorba de Marketing.
Mă consider un norocos. Am avut de ales şi cred ca am ales bine. Am ales Iaşul, am ales Cuza, am ales FEAA şi am ales Marketing. Am ales şi asta mi-a schimbat viaţa. Mi s-au întâmplat multe lucruri de atunci, am avut multe oportunităţi, am cunoscut perioade plăcute şi neplăcute însă întotdeauna am ales sa rămân pentru zâmbete. Pentru zâmbetele din prima zi de şcoala, pentru zâmbetele de la examen, pentru zâmbetele de la cursul festiv şi pentru zâmbetele de după facultate.
Dar să ajungem la cele Trei Motive. Here goes:
- Pentru că Marketingul de la FEAA te căleste. A merge la Marketing nu înseamnă doar a merge la şcoală. Marketingul este o şcoală a vieţii în paralel, iar la FEAA ai tot ce-ţi trebuie ca să ieşi călit. Cei care au trecut pe aici deja ştiu asta. Indiferent de cât mult ne-au blagoslovit pe parcursul anilor, de câte nopţi nedormite au avut, de câte cafele şi ţigări au topit stând cu ochii în monitoare şi în cursuri, până la urmă toţi ne strâng mâna la final şi zâmbesc. Mă gândesc uneori ca o fac de bucurie c-au scapat de noi, că nu trebuie să ne mai vadă la ochi, că nu o să le mai dam proiecte sau că nu o să-i mai atenţionăm pe la examene. Totuşi, peste 2 luni îi vedem iar, la master. Asta ma face să cred că de fapt nu zâmbesc de bucurie că au terminat. Zâmbesc pentru că ştiu că n-au pierdut nopţile acelea, nu s-au stresat degeaba, nu au băut cafele în zadar şi nici nu s-au umplut de nicotină fără rost. Toate eforturile lor sunt răsplătite printr-un set de cunoştinţe bine legate.
- Pentru ca Marketingul de la FEAA este un roller coaster. Te urci în el cu inima mică pentru că într-o seară de primăvară, în timp ce stăteai înghesuit în băncile unui amfiteatru, un profesor ţi-a zis că nu e uşor, că vei avea momente în care îţi vei fi dorit să fi ales altceva, că vei avea nopţi albe şi că vei scrâşni din dinţi. Încet, încet roller coasterul cu opt vagoane se pune în miscare. Deja de la a doua curbă începe să-ţi crească pulsul şi pe măsură ce viteza creşte, adrenalina începe să-şi facă simţit efectul. Ajungi la buclele mari, te dai peste cap, ţipi, răcnesti, îţi vine să sari, strigi să se oprească dar e prea târziu. Mergi până la capăt, treci de căderea liberă şi de tunelul groazei şi vagoanele se opresc. Te dai jos, inima stă să-ţi sară din piept şi genunchii îţi sunt moi, dar adrenalina te ţine în picioare. Îţi ia câteva minute să te dezmeticesti şi apoi te aşezi la rând pentru încă un bilet. Masterul!
- Pentru ca Marketingul de la FEAA e o „junglă”. E o exprimare plastică a unei studente de la unul din programele noastre de master. Era primul ei contact cu lumea aceasta. Venea de la o altă facultate şi colegii ei proveniti de la Marketing păreau prea individualişti, prea determinaţi, prea egoişti, prea răi. Prima reactie a fost să fugă, să-i lase în treaba lor, să viseze la lucruri mai bune, mai roz, mai pufoase. Din păcate a realizat, scurt, că de fapt jungla de la Marketing nu e altceva decât anticamera unei jungle şi mai mari numită piaţă. O junglă în care nu ai cum să supravieţuiesti dacă nu eşti călit şi a doua reacţie a fost logică. A rămas la noi să se căleasca.
Marketingul nu-i pentru oricine. Însă cei care sunt făcuţi pentru Marketing simt asta, au instinctul în sânge asemeni prădătorilor. Tu îl ai?