Lansarea volumului „Identități etno-confesionale și reprezentări ale Celuilalt în spațiul est-european” la Librăria Tafrali

Vineri, 3 august, de la ora 14.00, la librăria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, corp A), va avea loc lansarea volumului Identități etno-confesionale și reprezentări ale Celuilalt în spațiul est-european: între stereotip și voința de a cunoaște, coordonat de Cristina Preutu și George Enache.

Invitați: conf.univ.dr. Ionuț Nistor, CS I. dr. Silviu B. Moldovan, prof.univ.dr. George Enache și lect.univ.dr. Cristina Preutu.

Publicat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, cu o prefață de Gheorghe Cliveti, volumul lansat reunește lucările conferinței internaționale Identităţi etno-confesionale şi reprezentări ale Celuilalt în spaţiul est-european: între stereotip şi voinţa de a cunoaşte, desfășurată la Iași în perioada 2-5 noiembrie 2017 și rezultată în urma unui proiect asumat de Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi de Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, proiect coordonat de lect.univ.dr. Cristina Preutu.

Conferinţa este parte a unui întreg ciclu de întâlniri academice care se desfăşoară, începând din 2005, între istorici, sociologi, politologi, filologi din România, Republica Moldova și Ucraina cu scopul de a stabili un dialog durabil, menit să contribuie la cunoaşterea reciprocă şi la dezvoltarea colaborării dintre specialiştii din cele trei ţări, cu beneficii certe pentru toate părţile implicate. Au fost deja organizate trei asemenea manifestări la Galaţi, tot cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, alte manifestări având loc la Odessa, Ismail sau Cahul. Fiecare întâlnire a avut în dezbatere o temă de interes major pentru istoriografiile celor trei ţări vizate.

Ideea centrală care a coagulat discuţiile de la Iaşi a fost cea a rolului şi efectelor politicilor identitare asupra evoluţiilor unor comunităţi, astfel că printre secţiunile care s-au regăsit în cadrul conferinţei s-au numărat: Biserica Ortodoxă şi construcţia identităţii româneşti; Reprezentări ale „Celuilalt” în anii de după încheierea „Marelui Război”; Discurs şi politici identitare în România în prima jumătate a secolului al XX-lea; Politici identitare în România comunistă şi în RSS Moldovenească.

La conferinţă au participat peste 60 de profesori universitari şi cercetători. Instituţiile din ţară reprezentate au fost: Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, filiala Iaşi; Facultatea de Istorie şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi; Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava; Universitatea „Ovidius” din Constanţa; Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Academia Română; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din Bucureşti; Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Filiala Iaşi a Academiei Române; Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

Din Republica Moldova şi Ucraina au participat profesori şi cercetători de la următoarele instituţii: Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău; Universitatea „B.P. Haşdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; Universitatea Naţională „I.I. Mechnikov” din Odessa; Universitatea de Stat din Ismail; Foreign Policy Council‚ Ukrainian Prism’ Kiev; Petro Mohyla Black Sea National University, The Department of International Relations and Foreign Policy Institute of History of Ukraine of the National Academy of Sciences of Ukraine, Kiev.

Studiile cuprinse în volum sunt structurate pe șase secțiuni:
1. PROBLEMA IDENTITĂȚII – ÎNTRE ȘTIINȚĂ, IMAGINAR ȘI IMAGINAȚIE: Alexandru-Florin PLATON: Identitățile etno-confesionale: reflecții asupra unui concept fluid • Ion EREMIA: Construcţii identitare în spaţiul est-carpatic: istorie şi contemporaneitate;
2. RELIGIA ȘI ECUAȚIA „IDENTITATE-ALTERITATE”: Silviu LUPAȘCU: Aspecte istorice și religioase cu privire șa bogomilismul sud-dunărean • Igor SAVA: Practicile sociale românești de structură ortodoxă ca expresie a recunoașterii identitare. Reflecții pe baza mărturiilor călătorilor străini (secolele XVI-XVIII) • Dinu BĂLAN: Un mediator între confesiuni: Marius Theodorian-Carada în Jurnalul arhiepiscopului Raymund Netzhammer • Florian BICHIR: Crearea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Biografii şi destine;
3. POLITICI RELIGIOASE ÎN EUROPA DE EST ÎN SECOLELE XIX-XX: Ion GUMENÎI: Minorități etno-religioase din Basarabia și politica confesională a Imperiului Rus. De la protecție la violență • O.E. LYSENKO: Ethnoconfessional policy of the Soviet totalitarian regime in Ukraine 20 – in the mid 40’s of the twentieth century • Dr. Mykhailutsa MYKOLA: Authorities, church and “others” in Ukraine today and in the past (Romanian and Soviet parallels) • George ENACHE: Preoți din sudul Basarabiei în perioada celui de-al doilea război mondial: între Dumnezeu și puterea statului, între local și național • Dorin-Demostene IANCU: Percepții asupra activității patriarhului Justinian Marina;
4. DISCURS ŞI POLITICI IDENTITARE ÎNAINTE ŞI DUPĂ ÎNCHEIEREA „MARELUI RĂZBOI”: Enache TUȘA: Alteritatea și contextul integrării comunităților etnice dobrogene în „Corpul social românesc”(1900-1940) • Oleksandr TRYGUB Liudmyla VOVCHUK: Romanian «Return» of Bessarabia in 1918: Ukrainian View (based on the information from the newspaper “Nova Rada”) • Taras VINTSKOVS’KYI: The image of “the Other” in revolutionary Odessa of 1917-1920 • Lucian LEUŞTEAN: Partide politice şi gazete maghiare în primii ani ai României interbelice • Cristian SANDACHE, Transilvania „noastră” – Transilvania “lor”. Reprezentări româno-maghiare ale unei regiuni multiculturale • Liudmila CHICIUC, Românism, naţionalism şi educaţie naţională în activitatea Institutului Social Român din Basarabia (1934-1940);
5. POLITICI IDENTITARE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ ȘI ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ: Valentina URSU: Atitudinea intelectualității artistice din RSS Moldovenească față de politica culturală a statului sovietic • Liliana ROTARU: Leme și dileme ale construcției școlii superioare din RSS Moldovenească • Cristina PREUTU: Imaginea națiunii române în perioada lui Nicolae Ceaușescu. Problema Basarabiei la mijlocul anilor ʼ60; Silviu B. MOLDOVAN: Identitate şi ideologie. Aspecte din România postbelică • Octavian ȚÎCU: Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk şi Irkutsk: o altă față a deportărilor;
6. DINAMICI CONTEMPORANE ALE CONSTRUCȚIEI IDENTITARE: Anatol PETRENCU: Imaginea „celuilalt” în propaganda de astăzi a Federaţiei Ruse • Sergiu CORNEA: Populația – elementul definitoriu al identităţii colectivităţilor teritoriale locale • Ilie GÂRNEȚ: The concept of national identity reflected in the Moldovan law: thеory and practice • Valentina CORNEA: Perpetuarea identității sau cum e să fii român în Lituania • V`yacheslav KUSHNIR: To the question of the classification of local population migrations in the south of Ukraine.

Leave a Reply

Your email address will not be published.