Cui ii este mai greu să-și cucerească marea dragoste? Omului sau plantelor?

Pentru a putea supraviețui, florile au nevoie să fie iubite. Dar cum credeți că își fac cunoscută ele dragostea, ce tehnici spectaculoase de seducție își aleg pentru a-și atrage parteneri?  Prin culoare, parfum, formă, cum reușesc ele să iși găsească jumătatea? E o lume fascinantă, care nu va înceta să  vă surprindă, așa că…

Știați că… 

1. Unele plante se înmulţesc cu ajutorul insectelor. Polenizarea de acest fel se numeşte entomofile. La fel ca oamenii, plantele şi insectele au anumite preferinţe când vine vorba despre „dragoste”. Astfel, fluturii prefera florile roz şi purpuriu deschis, iar albinele sunt „îndrăgostite” de florile albastre şi cele purpurii. Pentru fluturii nocturni, însă, şi alte insecte ce activează noaptea, florile albe sunt ţinta perfectă.

Totodată, aşa cum noi avem nevoie de anumite tehnici de seducţie mai bine sau mai puţin puse la punct pentru a ne cuceri şi găsi marea dragoste, la fel şi plantele caută cele mai folositoare şi inedite moduri de a ajunge la inimile partenerilor pentru a se înmulţi. Astfel, unele flori mimează insecte sau alte animale. De exemplu, orhideele din specia Ophris seamănă ca formă şi ca miros cu femelele unor viespi sau albine. Masculii acestei specii confundă florile de orhidee cu femelele propriei specii, fiind atraşi de acestea, iar floarea primind iubirea necesară pentru a putea fi polenizată.

De multe ori, pentru că nici măcar în lumea aceasta vegetală dragostea nu reuşeşte să fie necondiţionată, în floare, pe lângă polen, insectele găsesc nectar, lichidul acela bogat în carbohidraţi, care serveşte drept sursă de energie pentru acestea. Polenizatorii nu pot vizita la nesfârşit florile doar pentru culorile şi parfumurile lor, ele trebuie să ofere şi ceva în schimb, nu?

2. Plantele se mai pot înmulţi cu ajutorul unor păsări. Aceste plante se numesc ornitofile. Păsările nu au simţul olfactiv la fel de bine dezvoltat ca cel al insectelor şi, de aceea, ele se bazează pe simţul vizual. Păsările polenizatoare se găsesc mai ales în zonele tropicale, îndeosebi cele Colibri. Aceste păsări prezintă unele adaptări care le permit, în acelaşi timp, să realizeze o polenizare eficientă şi să absoarbă nectarul. În Brazilia, peste 35% dintre familiile de angiosperme (plante cu flori şi fructe) sunt ornitofile.

3. Chiar dacă poate părea bizar şi nu foarte romantic, unele plante au nevoie de lilieci pentru a simţi dragostea şi a se putea înmulţi. Polenizarea acestor plante, care se numesc chiropterofile, este specifică unui grup restrâns de plante, cum ar fi Adansonia digitata sau Baobabul. Fiind animale nocturne, liliecii au simţul vizual slab, dar foarte bine dezvoltat cel olfactiv. De aceea, liliecii nu sunt fascinaţi de culoarea plantelor, care este deobicei albă, ci sunt seduşi de către plantele cu un miros foarte puternic.

4. De asemenea, numeroase plante mai „cuceresc” şi sunt polenizate de către melci, cu ajutorul vântului sau unele chiar a apei.

5.Planta cu cea mai mare inflorescenţa din lume este Amorphophallus titanum.  Ciprian Claudiu Mânzu, lect. univ. dr. la Facultatea de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi ne  spune că aceasta „se întâlneşte spontan doar în Sumatra. Florile sunt unisexuate (flori femele şi flori mascule) şi se găsesc în aceeaşi inflorescenţă, pe aceeaşi plantă. Inflorescenţa are culoarea şi textura asemănătoare cu a cărnii. De asemenea, emană un miros de carne putredă, care atrage un anumit grup de insecte, în scopul polenizării. În perioada înfloririi, inflorescenţa are aproximativ temperatura corpului uman, ceea ce ajută la degajarea parfumului. De asemenea, forma inflorescenţei (aproximativ ca un cornet) se consideră că ajută la dispersia parfumului la distanţe mari. Florile femele se deschid primele, urmate de cele mascule la interval de 1-2 zile, pentru a evita autopolenizarea. Insectele atrase în inflorescenţă polenizează florile femele, care sunt receptive doar pentru circa o zi, în timp ce florile mascule sunt încă închise. Când florile mascule se deschid, florile femele din aceeaşi inflorescenţă nu mai sunt receptive, ceea ce duce la evitarea autopolenizării. Insectele care se găsesc în inflorescenţă vor prelua polenul de la florile mascule, iar când vor „evada” vor poleniza florile femele ale altor indivizi ai acestei specii”.

Deci, cui îi este  mai greu să cucerească? Lor sau nouă?

Leave a Reply

Your email address will not be published.